Урок 31

La frizerie

 — Tu nu știi unde este prin apropiere vreo frizerie? — îl întrebă Dan pe prietenul său Victor. — Aș vrea să mă tund și să mă bărbieresc. Am uitat să-mi cumpăr lame de ras, așa că nu mă pot bărbieri singur.
 — Pe strada Gorki, chiar alături de piața Pușkin, este o frizerie foarte bună. Și eu aș vrea să trec azi pe acolo, dar n-am timp.
 Dan îl mulțumi pe prietenul său și plecă grăbit în direcția indicată. El găsi repede frizeria și intră înăuntru. În sala de așteptare nu era nici un bărbat. Dan se dezbrăcă la garderobă și intră pe ușa care ducea în sala pentru bărbați. O alta ușă ducea spre sala pentru dame. Înăuntru însă nici un meșter nu era liber — fiecare era ocupat cu clientul său. Dan a ieșit și s-a așezat pe un scaun. Alte două scaune erau ocupate de două femei, care-și așteptau rândul.
 — Mă tem că mă voi reține aici foarte mult, — zise una dintre ele. — Vreau să mă spăl pe cap și să mă coafez. Oricine înțelege că aceasta ia mult timp, iar eu, din păcate, dispun de prea puțin timp liber astăzi.
 — Da, ai să te reții aici cel puțin vreo două ore, — confirmă cealaltă. — Eu voi pleca mult mai repede, căci n-am nevoie decât de manichiură, iar la manichiuristă nu e rând. Ce bine că încă n-a venit nimeni. Aș vrea să-mi fac azi unghiile cu lac roz deschis. Cum crezi, e frumos?
 — Da, mi-aș face și eu la fel, dar mă tem că azi nu voi reuși să ajung la timp la serviciu.
 Între timp, în sala pentru bărbați s-a eliberat un fotoliu și Dan s-a grăbit să ia loc.
 — Aș dori, — se adresă el frizerului, — să mă tunzi și să mă bărbierești.
 Frizerul îi legă lui Dan în jurul gâtului un șervețel și o pelerină de tuns, luă foarfeca și pieptenele și se apucă imediat de treabă. După ce a terminat de tuns părul la ceafă și tâmple, el luă un alt șervet, pămătuful și săpuni bine obrajii lui Dan. Apoi ascuți briciul de cureaua de ascuțit și începu să-și bărbierească clientul.
 — N-ați vrea să vă fac o compresă fierbinte și să vă dau cu loțiune după ras? – întrebă frizerul.
 — Numaidecât. În fiecare zi, când mă bărbieresc acasă, mă dau cu loțiune după ras pentru dezinfectarea feții.
 Frizerul termină repede cu Dan și invită un alt client.
 Dan plăti la casă și plecă direct la universitate.

Vocabular

Expresii

Условное наклонение (Modul condițional-optativ)

В отличие от русского языка в румынском языке различается условное наклонение настоящего и прошедшего времени.

Условное наклонение настоящего времени (Condiționalul-optativ prezent) образуется при помощи вспомогательного глагола a avea и инфинитива спрягаемого глагола.

Ниже даны примеры с глаголами I и II группы a învăța и a vrea. Аналогично будет и для глаголов других групп, например, a merge (III), a citi (IV).

Условное наклонение настоящего времени обозначает обусловленное, предполагаемое или желаемое действие, относящееся к будущему или настоящему времени.

Aș merge la teatru. — Я пошел бы в театр.

Оно употребляется также как форма вежливости, вместо настоящего времени изъявительного наклонения:

Mi-ați putea da această carte? — Не могли бы вы дать мне эту книгу?

Условное наклонение прошедшего времени (Condiționalul-optativ perfect) образуется при помощи условного наклонения настоящего времени глагола a fi и причастия спрягаемого глагола.

Придаточное предложение, заключающее условие, вводится союзом dacă (если бы): Dacă aș fi liber, aș merge la teatru.

Аналогично для глаголов других групп, для a vrea (II), a merge (III), a citi (IV) причастиями будут: vrut, mers, citit.

Условное наклонение прошедшего времени употребляется:

1. Для обозначения действия, которое было возможно в прошлом, но которое не осуществилось:

El ar fi putut trimite o scrisoare.— Он мог бы послать письмо.

2. Для выражения действия, которое было возможно в прошлом и осуществилось или не осуществилось в силу наличия или отсутствия какого-нибудь условия:

Dacă nu l-aș fi întâlnit ieri pe prietenul meu, n-aș fi aflat această știre. — Если бы я не встретил вчера моего друга, я не узнал бы эту новость.

Формы вспомогательных глаголов в условном наклонении

Образование настоящего и прошедшего времени условного наклонения возвратных глаголов

При образовании условного наклонения возвратных глаголов возвратное местоимение стоит между личным местоимением и спрягаемым глаголом.

Dacă v-ați fi sculat mai devreme, n-ați fi întârziat. — Если бы вы встали раньше, вы бы не опоздали.

Неопределенные местоимения и неопределенные прилагательные

Неопределенные местоимения заменяют существительные и подразделяются на:

1) простые (simple) — unul (один, кто-то, некто), una (одна, кто-то, некто), altul, celălalt (другой), alta, cealaltă (другая), tot, totul (все), cutare (некий, некая, какой-то);

2) составные (compuse) — cineva (кто-то), ceva (что-то), careva (какой-то, какая-то), fiecare (всякий/всякая, любой/любая, каждый/каждая), oricine (всякий/всякая, любой/любая, какой/какая угодно), vreunul (какой-то), vreuna (какая-то), altcineva (другой, другая), altceva (другое).

Неопределенные прилагательные определяют существительные и подразделяются на:

1) простые (simple) — unii, unele (одни, некоторые), alt (другой), altă (другая), tot (весь), toată (вся), cutare (некий/некая);

2) составные (compuse) — fiecare (каждый, каждая, всякий, всякая), oarecare (какой-нибудь, какой-либо, какая-нибудь, какая-либо), oricare (любой, всякий, любая, всякая), orice (всякий, всякая, любой, любая), vreun (какой-то), vreo (какая-то), cutare (некоторый, такой-то, некоторая, такая-то).

Склонение неопределенных местоимений

Примечание: У неопределенных составных местоимений склоняется только местоименная часть. Частицы va, ori, fie остаются без изменений.

Отрицательные местоимения

nimeni (никто) употребляется вместо одушевленных существительных.

Nimeni n-a trecut ре-aici? — Никто сюда не заходил?

nimic (ничто) употребляется вместо неодушевленных существительных.

Nimic nu s-a întâmplat acolo. — Ничего там не произошло.

Местоимение nimeni склоняется только в единственном числе, сохраняя одну и ту же форму для обоих родов:

Местоимение nimic не склоняется.

В румынском языке, как и в русском, после отрицательных местоимений глагол употребляется с отрицательной частицей nu.

Nimeni nu văzuse pe învățătorul Trandafir în ultimii ani. — Никто не видел учителя Трандафира за последние годы.

Domnu Trandafir

după Mihail Sadoveanu

 Am să-ți vorbesc în această scrisoare de domnu Trandafir.
 Era un om bine făcut, puțin chel, cu ochi foarte blajini.
 Când trebuia câteodată, sâmbătă după-amiază, să ne citească din poveștile lui Creangă, ne privea întâi blând, cu un zâmbet liniștit, ținând cartea la piept, în dreptul inimii, și în bănci se făcea o tăcere ca într-o biserică.
 Acolo, în colțul acela de țară, nimeni dintre cei mari nu-l tulbura; nimeni nu se interesa cum mergea școala lui. Bine, rău, — el făcea ceea ce socotea că trebuie să facă și atât.
 Îi era drag să ne învețe, și parcă eram copiii lui — asta am simțit-o totdeauna.
 Se supăra rar și nu spunea decât două vorbe:
 — Măi domnule!
 Nouă ne venea să intrăm în pământ când zicea: „Măi domnule“ și se uita urât la noi.
 Îmi aduc aminte ce zarvă a fost odată, când s-a zvonit că pe domnu nostru îl vor muta într-o altă comună, peste Siret. Ne-am strâns seara toți băieții, am vorbit, unii plângeau, și am luat o hotărâre mare: să ne ducem și noi cu domnu peste Siret.
 Dar domnu nu s-a dus nicăieri; a rămas acolo, pe pământul nostru, și în pământul nostru l-au și îngropat.
 Nici școala unde m-a învățat el nu mai este. Acum băieții învață în alt loc, într-o clădire nouă, înaltă și frumoasă. Eu nu m-am dus însă s-o văd pe aceea; eu m-am dus să văd locul gol unde a fost o odaie scundă, în care ne era cald vara și frig iarna. În locul acela, odată, a trăit un om. Pentru amintirea lui îți trimit această scrisoare.

Ursul păcălit de vulpe

după Ion Creangă

 Era odată o vulpe vicleană, ca toate vulpile. Ea umblase o noapte întreagă după hrană, și nu găsise nicăieri. Făcându-se ziuă albă, vulpea iese la marginea drumului și se culcă sub o tufă, gândindu-se ce să mai facă, să poată găsi ceva de mâncare.
 Șezând vulpea cu botul întins pe labele de dinainte, îi vine miros de pește. Atuncea ea ridică puțin capul și, uitându-se la vale în lungul drumului, zărește venind un car tras de doi boi. — Bun! gândi vulpea. Și îndată iese de sub tufă și se lungește în mijlocul drumului ca și cum ar fi fost moartă.
 Carul apropiindu-se de vulpe, țăranul o vede și, crezând că-i moartă cu adevărat, strigă la boi „aho! aho!“ Boii se opresc. Țăranul vine spre vulpe, se uită la ea de aproape și, văzând-o că nici nu suflă, zice: „Bre! da cum a murit vulpea asta aici? Tiii!... ce frumoasă cațaveică am să fac nevestei mele“. Zicând așa, apucă vulpea de după cap și, târând-o până la car, o aruncă deasupra peștelui. Apoi strigă la boi: hăis! Joian, cea! Bourean! Boii pornesc.
 Însă, cum au pornit boii, vulpea a și început cu picioarele a împinge peștele din car jos. Țăranul mâna, carul scârțâia și peștele din car cădea.
 După ce hoața de vulpe a aruncat o mulțime de pește pe drum, bini... șor, sare și ea din car și cu mare grabă, începe a strânge peștele de pe drum. După ce l-a strâns grămadă îl ia, îl duce la vizuina sa și începe a mânca, că taa... re-i mai era foame.
 Tocmai când începuse a mânca, iaca vine la dânsa ursul.
 — Bună masă, cumătră! Tiii! Da ce mai pește ai! Dă-mi și mie, că taaa re mi-e poftă!
 — Ia mai puneți pofta-n cui, cumătre, că doar nu pentru gustul altuia m-am muncit eu. Dacă ți-i așa de poftă, du-te și-ți moaie coada-n baltă ca mine.
 Ursul, nemaizicând nici o vorbă, aleargă la băltoaca din marginea pădurii și-și vâră-n apă toată coada...
 În acea noapte începuse a bate un vânt rece. Îngheață zdravăn și apa din băltoacă și prinde coada ursului ca într-un clește. De Ia o vreme, ursul, nemaiputând de durerea cozii și de frig, smuncește o dată din toată puterea. Și, sărmanul urs! In loc să scoată pește, rămâne fără coadă!
 Și iaca așa a rămas ursul păcălit de vulpe.

В последних уроках нет дополнительного словаря и перевода упражнений ниже для того, чтобы к концу курса вы стали максимально самостоятельными.

Exerciții

1. Copiați din textul „La frizerie'' verbele la Condiționalul-optativ prezent.

2. Puneți verbele dintre paranteze la Condiționalul-optativ prezent sau perfect:

Eu (a vrea) să mă duc diseară la teatru. Dacă el (a lucra) mai bine, (a avea) un salariu mai mare. Eu (a propune) următorul plan pentru luna viitoare. Dacă dvs. (a avea) timp, (a merge) cu mine la această conferință. Eu (a trebui) să mă pregătesc deja pentru examen. Dacă nu (a fi) așa de frig, (a merge) la patinaj. Dacă el (a învăța) aceste cuvinte, (a putea) traduce azi acest articol. Dacă dvs. (a citi) ziarul, (a ști) despre ce este vorba. Dacă noi (a avea) bani, a (a cumpăra) un televizor. Dacă eu (a ști) că el va veni la timp, l- (a aștepta). Dacă el l- (a asculta) atent pe profesor, (a răspunde) la întrebările puse.

3. Formați participiul verbelor:

a ști, a întreba, a intra, a se tunde, a se bărbieri, a cumpăra, a vrea, a mulțumi, a pleca, a găsi, a se dezbrăca, a se duce, a ieși, a se așeza, a se teme, a se reține, a se spăla, a se coafa, a dispune, a confirma, a veni, a apuca, a ajunge, a se elibera, a se grăbi, a se adresa, a săpuni, a ascuți, a face, a invita, a plăti.

4. Puneți pronumele/adjectivele nehotărâte sau negative necesare:

 A. O frizerie mare este în piața Pușkin, iar este în piața Maiakovski. În sala pentru de dame nici un meșter nu era liber, era ocupat cu clientul său. În sala de așteptare erau multe femei. ședea, iar stăteau în picioare. Câțiva bărbați citeau niște ziare, iar discutau. În sala pentru dame o manichiuristă era ocupată, iar era liberă. — „Mai este meșter liber, întrebă o clientă. — Nu, deocamdată nu e liber.“
 B. Toate patru clasele erau grămădite într-o odaie lungă; din băieți le dădea teme, pe îi asculta. Când explica, ascultam istoriile minunate cu Ștefan cel Mare și Mihai Viteazul. În colțul acela de țară dintre cei mari nu-l tulbura. nu se interesa cum merge școala lui. Odată s-a zvonit că domnu Trandafir va fi mutat din comuna noastră în .

5. Traduceți în scris următoarele pronume:

fiecare, altcineva, altceva, careva, ceva, vreunul, toți, vreuna, toate, alta, unul, altul, oricine, cutare, nimănui, nimic, fiecăreia, fiecăruia.

6. Puneți adjectivele dintre paranteze la genul și numărul corespunzător:

 A. Pe strada Gorki este o frizerie foarte (confortabil). Acolo lucrează (mult) meșteri (bun). De obicei toți clienții sunt foarte (grăbit). Nimeni nu vrea să-și petreacă orele (liber) la frizerie. În sala pentru bărbați, doi meșteri sunt (bătrân), iar ceilalți sunt (tânăr).
 B. Domnu Trandafir avea ochi foarte (blajin) și un zâmbet (liniștit). Toate patru clasele erau grămădite într-o odaie (lung). Acum băieții învață într-o clădire (nou), (înalt) și (frumos). Eu m-am dus să văd locul (gol), unde a fost o odaie (scund).
 Era odată o vulpe (viclean), ca (tot) vulpile. Ea umblase o noapte (întreg) după hrană. Țăranul, când văzu vulpea zise: „Ce (frumos) cațaveică aș putea face nevestei mele.“ Vulpea (șiret) știe cum să se ferească de mânia ursului.

7. a) Puneți verbele evidențiate la Condiționalul-optativ perfect:

A. Prietena mea ar vrea să se coafeze, dacă ar avea timp. Frizerul l-ar deservi imediat pe Dan, dacă nu ar avea client în fotoliu. Dan s-ar bărbieri acasă, dacă ar avea lame de ras. Dacă ar avea un pămătuf mai bun, frizerul l-ar săpuni mai bine pe client. Eu m-aș spăla pe cap, dacă ar fi mai devreme.

B. Domnu Trandafir era un om bine făcut și puțin chel. Uneori, sâmbătă după-amiază citea elevilor săi din Creangă. În colțul acela de țară domnu Trandafir făcea ce socotea că trebuie să facă. Când se supăra, el spunea numai două vorbe: „Măi domnule!“ Într-o seară, toți băieții, au luat o hotărâre mare. Ei au decis să meargă cu domnu Trandafir peste Siret. Dar domnu a rămas tot în comuna lui. Acum băieții învață în alt loc, într-o clădire nouă. Autorul, vizitând locurile copilăriei sale, s-a dus să vadă locul gol, unde era o odaie scundă, în care era cald vara și frig iarna. Pentru amintirea dascălului său, autorul scrie această scrisoare.

8. Conjugați următoarele verbe la Perfectul simplu:

a citi, a zâmbi, a da, a explica, a asculta, a tulbura, a se interesa, a merge, a face, a intra, a se muta, a se strânge, a vorbi, a plânge, a hotărî, a rămâne, a trăi, a umbla, a se gândi, a ridica, a ieși, a se lungi, a mâna, a striga, a se târî, a împinge, a porni, a se opinti, a începe, a arunca.

9. Scrieți cinci propoziții afirmative și cinci negative, cu verbele la Imperativ:

a intra, a întreba, a trece, a mulțumi, a pleca, a ieși, a aștepta, a confirma, a apuca, a lua.

10. Numiți antonimele cuvintelor:

apropiere, intrare, a cumpăra, a se dezbrăca, liber, oricine, a termina, fierbinte, direct, a confirma.

11. Numiți sinonimele cuvintelor:

timp, fotoliu, a se bărbieri, fiecare, a-și face unghiile, a termina, a pofti, a achita la casă, a pricepe, zilnic.

12. Formați familiile cuvintelor:

o frizerie, un coafor, un bărbier, un meșter, un rând.

13. Răspundeți la următoarele întrebări:

1. Ce îl întrebă Dan pe prietenul său Victor? 2. Ce îi răspunse Victor lui Dan? 3. De ce nu poate trece Victor pe la frizerie? 4. Unde plecă Dan? 5. Cine era în sala de așteptare? 6. Unde se dezbrăcă Dan? 7. Ce vorbeau între ele femeile din sala de așteptare? 8. Ce ia mult timp la coafor? 9. Când luă loc Dan în fotoliu? 10. Ce îi spuse Dan frizerului? 11. Cum își deservi frizerul clientul? 12. Ce face zilnic Dan pentru dezinfectarea feții? 13. Unde plăti Dan pentru tuns și bărbierit? 14. Încotro plecă apoi Dan?

14. Puneți opt întrebări la textul „Domnu Trandafir“.

15. Compuneți câte două propoziții cu cuvintele:

prin apropiere, chiar alături, din păcate, cum crezi, între timp, a lua mult timp, a ajunge la timp.

16. Puneți zece întrebări la textul „Ursul păcălit de vulpe“.

17. Compuneți propoziții, întrebuințând următoarele cuvinte și expresii:

prin apropiere, chiar alături, din păcate, cum crezi, între timp, n-am nevoie decât de, a dispune de, a-și face unghiile.

18. Scrieți un dialog „La frizerie“, întrebuințând următoarele cuvinte și expresii:

o sală de așteptare, a se dezbrăca, sala pentru bărbați, sala pentru dame, a-și aștepta rândul, a se coafa, a (nu) dispune de timp, a se tunde, a se rade (a se bărbieri), a-și face manichiura, a se da cu loțiune, a plăti la casă.

19. Numiți substantivele corespunzătoare următoarelor verbe:

a se tunde, a se bărbieri, a pleca, a se grăbi, a intra, a aștepta, a ieși, a se elibera, a săpuni, a întreba, a dezinfecta, a invita, a începe.

20. Numiți adverbele corespunzătoare următoarelor adjective:

apropiat, bun, depărtat, românesc, rusesc.

21. Puneți prepozițiile sau adverbele corespunzătoare:

Unde este vreo frizerie? Pe strada Gorki, piața Pușkin este o frizerie. Dan plecă grăbit direcția indicată. El găsi frizeria și intră . În sala așteptare nu era nici un bărbat. Nici un meșter nu era liber nici sala bărbați și nici sala dame. sala pentru bărbați se eliberă un loc. Frizerul îi legă clientului jurul gâtului un șervețel și se apucă treabă. El termină Dan. Dan plăti casă și plecă universitate.

22. Traduceți în românește:

1. Я хотел бы посетить эту выставку.
   
2. Было бы хорошо, если бы они пришли вовремя.
   
3. Не могли бы вы написать статью для нашей стенной газеты?
   
4. Если бы он не жил так далеко, мы пошли бы к нему.
   
5. Если бы он принес вчера словарь, я перевел бы эти предложения.
   
6. Если бы вы больше читали, вы говорили бы лучше по-румынски.
   
7. Если бы я поехал на метро, я не опоздал бы.
   

8. Если бы я не был простужен, я принял бы участие в нашем соревновании.
   
9. Если бы он был менее занят, он смог бы поехать к нам.
   
10. Если бы вы не спешили, мы пошли бы вместе обедать.
    
11. Если бы я не заболел, то пришел на собрание.
    
12. Если бы он не спешил, он отвечал бы лучше.
    
13. Я был бы очень рад, если бы он согласился подождать несколько дней.
    
14. Если бы он регулярно работал, он делал бы меньше ошибок.
    

23. Faceți rezumatul scris și oral al textului „La frizerie“.

24. Povestiți oral textele „Domnu Trandafir“ și „Ursul păcălit de vulpe“.

25. Povestiți despre sistemul de învățământ din România.